Bugetul de stat pentru 2025 a fost prezentat miercuri în cadrul dezbaterilor plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, după o sesiune de șapte ore de discuții într-o atmosferă agitată, parlamentarii s-au reunit după ora 22:00 pentru a vota în final.
UPDATE
Proiectul legii bugetului și cel al legii asigurărilor sociale pentru 2025 au fost aprobate cu 255 de voturi „pentru” și 192 de voturi „contra”.
Cele două legi vor fi acum trimise spre promulgare președintelui.
+++
Plenul Parlamentului a încheiat dezbaterile asupra articolelor și anexelor care compun proiectul legii bugetului de stat și bugetul de stat pentru asigurările sociale.
În urma discuțiilor în comisiile de buget, s-au efectuat aproximativ 60 de modificări față de varianta inițială propusă de Guvern, toate aprobate de plen. Aceste modificări includ atât ajustări de formă și rectificări, cât și unele alocări suplimentare, dintre care 34 de amendamente au fost dedicate Secretariatului de Stat pentru Culte, pentru susținerea personalului clerical, precum și pentru renovarea, repararea sau construirea de biserici, conform Agerpres.
Un amendament a dus la eliminarea alocării a 700.000 lei din bugetul Curții Constituționale, fonduri care erau destinate decontării medicamentelor pentru angajații instituției și foștii judecători pensionari.
Un alt amendament adoptat prevede alocarea a 35.125.000 lei pentru lucrări de intervenție la clădirile și instalațiile Institutului Clinic Fundeni.
+++
Prezentarea bugetului de către premierul Marcel Ciolacu a fost marcată de un protest al parlamentarilor USR, care i-au cerut demisia în contextul scandalului Nordis. Premierul le-a sugerat că poate lua o pauză pentru ca USR-iștii să se manifeste, dar nu a ieșit de la tribună.
De asemenea, reprezentanții AUR au afișat pancarte cu un avion și mesajele „Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!” și „Nordis”, împreună cu o busolă.
Declarațiile lui Ciolacu:
Sunt două mari atacuri la adresa acestui buget – în mod paradoxal, situate în totală opoziție una față de cealaltă. Unii afirmă că este un buget de austeritate. Ceilalți susțin că este, dimpotrivă, un buget optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritatea presupune ceea ce s-a petrecut în 2010: tăieri de salarii și pensii, creșteri de TVA și împrumuturi de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creștere medie de 40%, nici la salarii, unde majorarea anuală a fost de aproape 25%.
Nu creștem TVA, deoarece acest lucru ar afecta nivelul de trai al populației, în special pentru cei cu venituri mici. De asemenea, nu avem nevoie de banii FMI, deoarece folosim fonduri europene și din PNRR! Prin urmare, bugetul nostru include cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. În acest an, avem la dispoziție peste 17,5 miliarde euro și voi exercita o presiune semnificativă pe fiecare ministru și autoritate publică pentru a cheltui acești bani până la ultimul leu! Nu se poate vorbi de austeritate atunci când majorăm investițiile la 150 de miliarde de lei pe an – iar asta este ceea ce am realizat prin acest buget.
Am alocat sume suplimentare pentru toate domeniile unde românii așteaptă sprijin de la stat. Avem cu 35% mai multe fonduri pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construirea de autostrăzi și căi ferate și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Aceste resurse se traduc, în principal, într-o aportare a fondurilor către companiile românești de construcții, furnizorii de servicii și echipamente, dar și către firme locale din domeniul IT. Cu alte cuvinte, ajungem direct în inima economiei.
Nu poate fi vorba despre austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanțăm toate marii proiecte de investiții în comunitățile din țară, nu facem decât să îmbunătățim viața sutelor de mii de locuitori, prin asfaltarea drumurilor și asigurarea accesului la apă și gaze. Toate aceste proiecte sunt realizate de sute și mii de firme locale, de toate mărimile, din regiunile respective. Aceste fonduri sunt esențiale pentru susținerea mediului antreprenorial din România. Și nu se poate vorbi de austeritate când nu am eliminat nicio schemă de ajutor de stat prin care sprijinim companiile românești.
De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de un miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiții regionale, la cea pentru stimularea investițiilor mari în România. De la Construct Plus, dedicată materialelor de construcție, până la InvestAlim pentru investiții în fabrci de procesare a materiilor prime agricole și alimentelor. Toate acestea sunt bugetate, dispunem de miliarde de euro anual pentru a sprijini peste 11.500 de firme românești prin granturi, acoperirea unor dobânzi și comisioane sau prin oferirea de garanții.
Să discutăm acum și de cealaltă critică – că bugetul este prea generos în privința cheltuielilor. Am auzit o personalitate cunoscută din afaceri care spunea că bugetul național ar trebui să fie ca cel al unei firme, fără costuri mai mari decât veniturile. Cu alte cuvinte, un deficit bugetar este un lucru negativ. Este o abordare simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și de contextul economic în care se află România.
Nu există un stat european modern care să nu fi crescut, ca și noi, cu deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte țări moderne au cheltuit masiv – nu doar din bani europeni. Comparând gradul lor de îndatorare publică cu cel al României, ne aflăm la jumătate din ponderea lor! Anii 2025 și 2026 se prezintă ca fiind vârfuri în dezvoltarea noastră – aceasta este realitatea acceptată de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am obținut o fereastră gigantică de timp pentru a dezvolta țara, 7 ani, și intentionez să o folosesc la maxim, respectând în același timp angajamentele asumate în fața Comisiei pentru reducerea deficitului la 7% din PIB. Cheltuim mult pentru a sprijini creșterea sau protecția veniturilor românilor – este o altă critică constantă la adresa bugetului.
Cei care formulează aceste acuzații uită însă un detaliu esențial. Fără acest efort major de convergență economică, România nu ar fi avut, în ultimii ani, o forță de muncă disponibilă, ci pur și simplu nu am fi avut deloc forță de muncă! Doar prin creșterea constantă a salariului minim, am reușit să depășim media câștigului salarial lunar din România peste 1.000 de euro net! Acest lucru a dus la o creștere constantă a numărului de angajați, inclusiv prin întoarcerea românilor care au lucrat în străinătate – deși mai suntem în urma necesarului economiei.
Acestea sunt, așadar, extremele în critizarea acestui buget. Un exemplu relevant este plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem acuzați, simultan, că am cheltuit prea mult pentru a susține această măsură și că trebuie să o eliminăm rapid, dar dacă nu o continuăm, va avea loc o „apocalipsă” a facturilor energetice.
Stimați colegi, am ales să abordăm problema cu echilibru și precauție, construind un buget de dezvoltare care include și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am început deja o restructurare a aparatului bugetar, atât în ceea ce privește numărul de posturi, cât și reducerea numărului de instituții prin comasări! De asemenea, pregătim o reformă unitară pentru a stopa situațiile aberante în care șefii companiilor de stat beneficiază de prime, bonusuri sau pensii incredibile! Performanța clară nu poate fi însoțită de bonusuri. Voi insista asupra respectării planului de reducere a deficitului bugetar la 7% din PIB.
Prin urmare, îndemn toți angajații statului să cheltuiască fiecare leu din buget cu eficiență. Cer Ministrului Finanțelor să monitorizeze atent fiecare cheltuială, iar ANAF să înregistreze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale. Toți dorim o „Țară ca afară”. Însă, cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, nu avem cum să atingem acest obiectiv. Venituri mici implică cheltuieli limitate.
Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget are scopul de a ne ajuta. Este un buget prudent, nu unul optimist. Prudența este ceea ce caracterizează ministrul Tánczos Barna. Acesta a impus principii corecte, precum fondul de solidaritate național, care echilibrează finanțările între județe, atenuând dezechilibrele regionale. El propune alocări pentru administrația locală pe baza cifrelor mai aproape de realitate, deci cele din ultimul recensământ, nu cele statistice. Aceasta este o schimbare fundamentală ce pregătește demararea unei mari priorități a guvernării, reforma administrativ-teritorială.
În concluzie, avem toate motivele să ne dorim continuarea dezvoltării țării, dar trebuie să fim prudenți și hotărâți în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene iau deja măsuri pentru reducerea deficitelor, similar cu noi, din cauza incertitudinii economice globale. Continuarea războiului din Ucraina duce la efecte negative pe întreg continentul. Țările europene către care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau înregistrează creșteri slabe. Cele mai recente date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au experimentat o scădere economică în al doilea an consecutiv. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat în recesiune.
Noi am reușit să menținem economia pe o traiectorie pozitivă și avem această oportunitate în continuare. Nu avem altă soluție decât să ne menținem ordinea în propria curte și să ne dezvoltăm prin investiții ample. Aceste investiții generează un efect de multiplicare economică, inclusiv spor la veniturile bugetare.
Zilele trecute, am avut întâlniri cu finanțatori internaționali importanți care sprijină România, precum Banca Mondială și mari fonduri de investiții americane. Spre surprinderea mea, aceștia au o părere mai optimistă despre potențialul țării noastre decât au mulți dintre români. Recent, șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a declarat, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani în ceea ce privește evoluția economică. Adevărul este că, în ultimul deceniu și jumătate, am reușit, prin eforturi considerabile, să ne îmbunătățim semnificativ situația economică față de toată istoria modernă a țării.
Banii sunt disponibili pe piață, deponenții bancari au sume mai mari decât creditele, iar mulți antreprenori români au acumulat resurse financiare semnificative, pe care acum le reinvestesc în expansiuni interne și externe.
Suntem o economie deschisă, de tip occidental, cu acces la fluxurile financiare și de capital, beneficiind de libertate de circulație oriunde în lume. Acest buget este conceput pentru a sprijini România în continuarea dezvoltării sale. Prin urmare, votarea bugetului pentru 2025 este cea mai responsabilă acțiune prin care putem demonstra că am învățat un lucru esențial: să nu mai respingem tot ceea ce am clădit cu atâta muncă.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci vor depune rapoartele legate de legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2025.
După aceea, Birourile permanente reunite, cu sprijinul liderilor grupurilor parlamentare, vor determina timpul de dezbatere în plen pentru buget.
Plenul reunit este programat pentru dezbaterea bugetului în jurul orei 14:00.
Proiectul bugetar pentru 2025 a fost aprobat pe 1 februarie de Guvern.