Luna mai e decisivă pentru România în privința semnării contractelor finanțate prin SAFE. Parte din proiecte au fost aprobate de Parlament, dar riscul căderii guvernului și al unei crize prelungite ar putea complica lucrurile.
România are un guvern minoritar fără susținere în Parlament și ar putea cădea săptămâna viitoare, când e programat votul pentru o moțiune de cenzură depusă de social-democrați și extremiștii de dreapta. În acest context complicat, au apărut nori negri deasupra programului SAFE, chiar dacă o parte din proiecte au fost aprobate marți, 28 aprilie, în comisiile pentru apărare din Camera Deputaților și Senat.
Liderul formațiunii extremiste AUR, George Simion, i-a cerut premierului Ilie Bolojan să nu semneze în această perioadă niciun contract important, inclusiv în domeniul apărării, și i-a amenințat pe funcționarii publici că vor fi trași la răspundere dacă își pun semnătură pe contracte.
Moțiunea de cenzură a fost semnată de 254 de parlamentari și dacă toți aceștia o și votează, guvernul va fi demis. Deși liderul AUR vrea să ajungă la putere, președintele Nicușor Dan a spus marți că niciunul dintre partidele pro-europene nu vrea să facă un guvern cu forțe antioccidentale. El a salutat direcția pro-europeană și responsabilitatea celor care au aprobat proiectele SAFE gestionate de Ministerul Apărării în Parlament, în valoare de 8,33 miliarde de euro, din cele aproape 17 miliarde de euro alocate României. Restul proiectelor sunt în gestionarea altor ministere, ministrul apărării Radu Miruță precizând că și acestea vor fi ajunge în Parlament.
Acuzații de corupție
După votul din Parlament, Ministerul Apărării are timp până pe 31 mai să semneze contractele pentru a primi finanțarea. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că nu mai sunt ”alte piedici politice” în calea programului european de finanțare pentru achiziții militare.
Dar dezbaterile din Parlament au scos la iveală critici la adresa programului, atât parlamentari AUR, cât și PSD, arătându-și nemulțumirea față de faptul că nu se produc mai multe echipamente în România.
Ei au făcut o comparație cu Polonia, în timp ce ministrul Apărării le-a explicat că referința ar trebui să fie situația în care se află multe fabrici din industria națională de apărare ”prin care crește vegetație, în care plouă înăuntru”. Unele dintre ele vor fi revitalizate prin intermediul SAFE, a spus ministrul Miruță.
Una dintre cele mai mari provocări va fi cea privind construirea a patru nave la șantierul naval Mangalia 2 Mai. În prezent, acesta este deținut de stat, dar e în faliment.
Profitând de SAFE, Bucureștiul a decis să paseze chestiunea în curtea Rheinmetall.
Întrebat cum e posibil ca până în 2030 șantierul naval să fie pus pe picioare și să producă patru nave, Miruță a precizat că, potrivit unui contract cu Rheinmetall, compania germană trebuie să modernizeze șantierul și să furnizeze navele, în caz contrar va plăti despăgubiri.
Senatorul extremist Mircia Chelaru a criticat faptul că nu ”e un plan național, ci unul transnațional, de consolidare a industriei europene”. Proiectele nu răspund ”conceptului de independență solidară”, anume de a produce cât mai mult în țară.
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al celei mai importante companii din apărare ROMARM susține că se poate produce în România ”tot ce au nevoie” forțele armate. Pe de altă parte, el susține că firmele din domeniul apărării nu ar fi fost consultate și nu crede că ”se va ajunge la rezultatul scontat”.
De cealaltă parte, Miruță acuză unele firme că au umflat prețul cu 30% în programul SAFE și estimează că între 50% și 60% dintre echipamente ar putea fi produse în România.
”Ideea că România ar avea peste noaptea și capacitatea fizică de a produce la acest volum, dar și cunoștințele tehnice pentru armament de înaltă clasă cred că e ușor populistă”, a comentat consultantul politic Cristian Andrei, directorul Agenției de Rating Politic.
”Ai nevoie nu doar să declari o industrie strategică, cum e cea militară, dar să te ții de planul ăsta niște zeci de ani. Inclusiv de a investi în inovare unde există expertiză și curaj dar nu sunt tot timpul puse în valoare”, a explicat Andrei pentru Espress.ro.
”Mai realistă” este ”condiționarea de acel transfer de tehnologie sau astfel de lucruri hibride, la pachet cu achizițiile”, a mai spus el.
Interese majore
Dincolo de problemele de implementare a proiectelor, un risc vine și din partea AUR, care a criticat de la început programul european.”Respingem ideea conform căreia creditul va fi contractat de România în condiții așa-zis avantajoase. Acest credit se va adăuga la datoria externă”, a explicat în toamna anului trecut unul dintre liderii partidului Petrișor Peiu, care a cerut guvernului să nu accepte suma, al cărei nivel este ”nefiresc de ridicat”.
Tot anul trecut, parlamentarii partidului au votat împotriva proiectului de lege care permite armatei să doboare dronele ce pătrund în spațiul aerian al țării, cât și a legii privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor militare în țară. Mai mult, AUR a contestat cele două legi privind dronele la CCR, care a respins contestația.
De asemenea, mai mulți membri AUR, printre care unii cu simpatii proruse, au criticat frecvent creșterea bugetului pentru apărare.
Pe 28 aprilie, liderul AUR George Simion a recurs inclusive la amenințări pentru premier și funcționarii publici care semnează contracte în această perioadă.” Sunt interese majore, sunt miliarde de euro pe care România le semnează prin primul ministru și prin miniștrii săi și înțelegem de ce există această grijă”, a declarat George Simion, adăugând românii nu au voie să beneficieze de contractele de armament și energie.
El a făcut apel la Ilie Bolojan să înceteze să se agațe de scaun și ”să nu semneze în perioada asta niciun contract, nici de armament, nici de energie”.
”Fiecare leuț cheltuit va fi controlat și orice funcționar public din România care își pune semnătura pe astfel de contracte care nu dau dovadă de transparență și pot fi bănuite de corupție, va fi tras la răspundere”, a mai spus el.
Modelul Orban
Printre cei mai îngrijorați de soarta proiectelor europene se numără eurodeputatul Siegfried Mureșan, apreciind că moțiunea de cenzură ar putea să coste România aproape 50 de miliarde de euro, adică banii din SAFE, PNRR și 20 de miliarde de euro fonduri de coeziune din exercițiul financiar 2021 – 2027.
Banii pentru SAFE și PNRR vin doar dacă sunt ”implementate măsurile și reformele de modernizare agreate de premierul Bolojan cu Comisia Europeană”, afirmă eurodeputatul liberal.
O demitere a premierului care a negociat măsurile ”pune în real pericol fondurile pentru România”, a declarat marți Mureșan.
Lui i se pare că în ultimul timp liderii Partidului Social-Democrat s-au inspirat public din modelul de guvernare a lui Victor Orban, reamintind în ce situație se află Ungaria cu peste 20 de miliarde de euro blocate din Mecanismul european de redresare și reziliență și din fondurile structurale și de coeziune.
Liderul PSD sorin Grindeanu dă asigurări că partidul său susține SAFE și toată agenda proeuropeană.
Consultantul politic Cristian Andrei consideră că pericolul e ”mai mare” dacă va exista o criză prelungită și un guvern fără prea multe puteri care să nu poată duce la capăt contractarea până la 31 mai.
El a precizat pentru Espress.ro că momentan există ”un minim consens politic” ca proiectele să meargă mai departe așa cum au fost negociate. În opinia sa, o alianță a PSD cu AUR la guvernare care să forțeze acum schimbări de busolă strategică e ”mai puțin probabilă”, fiind ”doar o sperietoare a PSD în negocierile pentru formarea noului cabinet”. PSD ”folosește AUR pe post de levier pentru a obține mai multe lucruri” în negocierile cu PNL și Nicușor Dan, spune Andrei.
El crede că SAFE și PNRR ar putea fi modificate, doar dacă în PSD are loc ”o preluare ostilă completă de către o tabără pro-AUR”.
Însă doi politicieni importanți văd deja o ”apropiere” a PSD de AUR, cel puțin la nivel de limbaj.Deputata Victoria Stoiciu, care și-a dat demisia din PSD după depunerea moțiunii, remarcă însă cum social-democrații și-au asumat limbajul AUR în textul moțiunii: ”Birocrație transnațională”, ”model străin impus”, ”România tratată ca o colonie”, ”ideologie progresistă excesivă”.
Și liderului USR (Renew) Dominic Fritz i-a sărit în ochi textul moțiunii scris ”într-o limbă copiată din manualele care circulă la Moscova”. El spune că PSD ”cu greu mai poate fi considerat un partid pro-european” dacă votează moțiunea de cenzură.