Ministerul Muncii a pus joi seară în dezbatere publică proiectul de lege care modifică pensiile speciale ale magistraților.
În expunerea de motive se arată că reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ își propune să asigure sustenabilitatea
finanaciară și predictibilitatea sistemului de pensii, în contextul procesului de îmbătrânire a
populației, precum și corectarea inechităților.
Proiectul de act normativ propune:
➢ stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta
standard de pensionare din sistemul public de pensii;
➢ instituirea unei condiții de vechime minime în muncă de cel puțin 35 de ani;
➢ un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de
încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare
socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea
cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate
înainte de data pensionării;
➢ o nouă eșalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia
de serviciu până în anul 2029;
➢ o nouă eșalonare a creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, prin adăugarea anuală
a unei perioade suplimentare de 1 an și 6 luni, până în anul 2036;
➢ introducerea posibilității de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35
de ani în funcțiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea
vârstei standard de pensionare din sistemul public;
➢ modificarea dispozițiilor privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei, în
sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care
îndeplinesc condițiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea
împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificației de
1%;
➢ introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menținerea deciziilor de pensionare și
la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislația anterioară de la
momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la 1 octombrie
2025, data intrării în vigoare acestei legi;
➢ armonizarea dispozițiilor similare din Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 361/2023 cu cele din
Legea nr. 303/2022.
Pensiile speciale ale judecătorilor CCR nu intră în modificările propuse
Guvernul a precizat că statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.
Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, s-ar fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție.
De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani.
Similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare – nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, așa cum se întâmplă cu ceilalți magistrați.
În sine, reglementările speciale pentru judecători și procurori nu puteau fi aplicate și judecătorilor CCR.
Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi.