România a implementat în mod satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător doar 2 din cele 26 de recomandări formulate în Raportul de Evaluare aferent Rundei a cincea al Greco, publicat marți.
Din cele 24 de recomandări restante, 22 de recomandări au fost
implementate parțial, iar 2 nu au fost implementate.
Una dintre recomandările GRECO care nu a fost implementată e cea privind stabilirea unor norme și proceduri care să reglementeze divulgarea și
gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei.
”Deși Raportul de
Evaluare din 2023 a luat act de legislația aplicabilă la momentul respectiv
Jandarmeriei, cum ar fi Legea nr. 161/2003, Legea nr. 176/2010 și Codul Penal,
a concluzionat, de asemenea, că situațiile de conflicte de interese nu erau
reglementate în mod specific. În absența oricăror progrese concrete în
abordarea acestui aspect, GRECO concluzionează că recomandarea nu a
fost implementată”, se arată în raport.
A doua recomandare care nu a fost implementată se referă la efectuarea unui studiu pentru a
evalua practica de legiferare prin ordonanțe de urgență, existența unor
garanții și controale adecvate și eficiente. GRECO a recomandat revizuirea cadrului de reglementare și a practicii și să fie asigurat în mod efectiv
un nivel adecvat de consultare publică cu privire la proiectele de ordonanțe de
urgență și doar excepțiile specifice și limitate de la această regulă să fie
posibile și clar reglementate.
Autoritățile au transmis GRECO că, în ceea ce
privește a doua parte a recomandării, cetățenii sunt implicați în elaborarea
actelor normative, inclusiv a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, încă de
la începutul procesului, astfel cum prevede legea, se arată în raport.
Secretariatul General al
Guvernului a dezvoltat în continuare „Platforma E-Consultare” pentru a asigura
păstrarea unei evidențe unice a procesului de asigurare a transparenței
decizionale. Platforma facilitează, într-un mod interactiv, transmiterea
propunerilor direct către instituțiile inițiatoare și, totodată, în situațiile
în care instituția responsabilă decide să organizeze o dezbatere publică în perioada
de consultare, aceasta va fi afișată lângă proiectul de act normativ, cu
specificarea datei, orei, locației și subiectului dezbaterii.
Utilizatorii pot
participa la consultarea publică prin transmiterea de recomandări și se pot
abona la newsletter-ul săptămânal care conține lista celor mai recente proiecte
deschise consultării publice. Pe lângă platforma existentă, unele instituții
oferă formulare electronice pentru transmiterea propunerilor de îmbunătățire a
legislației aflate în consultare publică.
În plus, autoritățile fac referire la publicarea raportului anual privind evaluarea
impactului reglementărilor din 2023.
Secțiunea privind participarea părților interesate
menționează că o analiză a 226 de instrumente de prezentare și motivare (IPM) a
relevat o calitate general scăzută a informațiilor privind consultarea publică:
aproape 47% din IPM-uri au fost considerate nesatisfăcătoare, în timp ce 38% au
fost evaluate ca fiind parțial satisfăcătoare.
Cel mai mare număr de IPM-uri
nesatisfăcătoare și parțial satisfăcătoare, în ceea ce privește procesul de
consultare, a fost observat cu privire la Hotărârile de Guvern și Ordonanțe de Urgență
ale Guvernului.
GRECO ia act de cadrul legal care reglementează consultările publice privind
procesul legislativ, inclusiv cu privire la Ordonanțele de Urgență ale
Guvernului (OUG).
”Cu toate acestea, informațiile furnizate, în special prin
raportul anual privind evaluarea impactului reglementărilor din 2023, confirmă
că OUG nu au făcut obiectul unui nivel adecvat de consultări publice”, astfel că GRECO
consideră că niciuna din părțile recomandării nu a fost implementată, nici
măcar parțial.
Cum putea fi evitat cazul Anastasiu
La capitolul ”Prevenirea
corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de
conducere)”, GRECO a
recomandat să se introducă reguli prin care verificări de integritate să aibă
loc înainte sau chiar la numirea în funcție a membrilor Guvernului, a
consilierilor prezidențiali și a consilierilor miniștrilor, pentru a identifica
și gestiona orice posibil conflict de interese.
Autoritățile au raportat GRECO că Legea nr. 49/2025 a fost promulgată pe 14 aprilie 2025, permițând prim-ministrului sau prim-ministrului desemnat
să solicite de la persoanele cu funcții executive de conducere (PTEFs) din
cadrul Guvernului, anterior desemnării lor, orice fel de informații
cu privire la interesele personale care ar putea afecta exercitarea imparțială
a atribuțiilor.
Această solicitare se
adaugă obligației legale existente de a depune declarații de avere și interese
în temeiul Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Legea
introduce un nou Capitol privind regulile de etică și conduită
pentru membrii Guvernului și alte persoane care ocupă funcții de demnitate
publică în administrația publică centrală.
Conform articolului 472
nou adăugat, prevederile acesteia se aplică membrilor Guvernului, șefului
Cancelariei prim-ministrului, secretarului general și aecretarilor generali adjuncți ai Guvernului, secretarilor și subsecretarilor de stat, precum și
consilierilor de stat din cadrul Cancelariei prim-ministrului, care sunt
considerați persoane cu funcții executive de nivel înalt în Raportul de
Evaluare aferent Rundei a cincea privind România.
În ceea
ce privește Administrația Prezidențială, personalul poate fi angajat pe baza
încrederii acordate de președintele României și semnează un angajament de
loialitate stabilit prin Regulamentul de Organizare și Funcționare a
Administrației Prezidențiale.
Normele
de personal ale Administrației Prezidențiale cuprind prevederi referitoare la
verificarea prealabilă a persoanelor propuse pentru angajare în cadrul
Administrației Prezidențiale. În acest scop, la solicitarea Secretariatului
General al Administrației Prezidențiale, Serviciul de Protecție și Pază efectuează verificări prealabile de
securitate privind candidații care doresc să fie angajați în cadrul
Administrației Prezidențiale, inclusiv ale consilierilor prezidențiali și
consilierilor de stat, în vederea aprobării accesului în palatul prezidențial.
Consilierii prezidențiali sunt, de asemenea, obligați să depună o declarație de
incompatibilitate.
GRECO a luat act de normele privind efectuarea prealabilă a verificărilor de
securitate privind candidații care aplică pentru un loc de muncă în cadrul
Administrației Prezidențiale.
”Cu toate acestea, pe baza informațiilor
furnizate, rezultatul acestora pare să conducă la acordarea unei autorizații de
securitate pentru accesul în palatul prezidențial, mai degrabă decât la
identificarea și gestionarea potențialelor conflicte de interese pe care
candidații selectați le-ar putea avea înainte de preluarea funcției”, precizează raportul.
GRECO salută faptul că Legea nr. 49/2025 a introdus
reguli de etică și conduită pentru PTEFs din cadrul Guvernului și se așteaptă ca ”astfel de reguli să fie
implementate sistematic prin instituirea unui mecanism de verificare care va evalua
potențialele conflicte de interese, verificând, de exemplu, obligațiile,
interesele, aspectele financiare, legăturile familiale, activitățile accesorii
sau contactele cu terțe părți, în timp ce colectarea de informații privind
interesele personale nu ar trebui lăsată la discreția prim-ministrului”.
Prin urmare, GRECO solicită autorităților să aplice în mod rapid și adecvat legea recent
promulgată, considerând că recomandarea a fost parțial implementată.
Cazul Anastasiu arată că, deși există cadrul legal pentru a evita astfel de situații, omul de afaceri a fost evaluat superficial și a primit inclusiv certificat ORNISS.
Premierul Ilie Bolojan a declarat luna trecută, într-un interviu pentru G4Media, că nu a știut despre dosarul în care a fost implicat fostul vicepremier Dragoș Anastasiu și nu a discutat cu el despre acest lucru.
Și Nicușor Dan a spus că nu a știut despre trecutul omului de afaceri.