
Bugetul de stat pentru 2025 a fost prezentat miercuri în cadrul dezbaterii plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, într-o atmosferă cunoscută, asemănătoare unui bâlci, cum s-a întâmplat în anii anteriori.
UPDATE
Discuția despre buget a fost deschisă de premierul Marcel Ciolacu, care s-a confruntat cu un protest din partea parlamentarilor USR care i-au cerut demisia în urma scandalului Nordis. Premierul a sugerat că ar putea lua o pauză pentru ca USR-iștii să se exprime, dar nu a procedat astfel.
Declarațiile lui Ciolacu:
Bugetul se confruntă cu două critici majore – paradoxal, total opuse. Unii îl consideră auster, în timp ce alții afirmă că este prea optimist și că statul cheltuie excesiv. Austeritatea se referă la tăierile salariale și de pensii din 2010, precum și la creșterea TVA-ului. Noi nu vom reduce veniturile românilor, iar pensiile și salariile au avut creșteri semnificative în ultimul an.
Nu intenționăm să creștem TVA-ul, deoarece acest lucru ar afecta nivelul de trai al populației, în special pe cel al celor cu venituri mici. Ne bazăm pe fonduri europene și bani din PNRR, fără a apela la FMI. De aceea, bugetul nostru include cea mai mare alocare de resurse din fonduri europene de la aderarea României. Anul acesta, avem la dispoziție peste 17,5 miliarde euro, iar voi exercita o presiune considerabilă asupra fiecărui ministru și autoritate publică să utilizeze acești bani eficient. Nu se poate vorbi de austeritate când majorăm investițiile la 150 de miliarde de lei pe an, așa cum am făcut prin acest buget.
Am crescut finanțarea pentru sectoare în care așteptările românilor sunt ridicate: cu 35% mai mult pentru spitale și servicii medicale, cu 20% pentru infrastructură și cu 10% pentru educație. Aceste sume ajung la firme românești de construcții, furnizori de servicii și echipamente, sprijinind astfel economia locală.
Nu poate fi vorba de austeritate când investim peste 27 miliarde lei în dezvoltarea locală. Finanțăm mari programe de investiții care îmbunătățesc viețile locuitorilor, nu susținem doar primarii. Aceste proiecte sunt implementate de sute sau mii de firme locale, esențiale pentru antreprenoriatul din România. În plus, continuăm să sprijinim companiile românești prin scheme de ajutor de stat, de la IMM Plus până la programele pentru mari industrii.
În contrast, există critici care spun că acest buget este prea generos cu cheltuielile. Un antreprenor cunoscut a afirmat că bugetul unei țări ar trebui să fie tratat ca cel al unei firme, fără cheltuieli mai mari decât veniturile. Această viziune simplistă ignoră realitățile economice ale României.
Atât în Europe, cât și în alte țări, statele au realizat cheltuieli considerabile pentru dezvoltare. Comparativ cu gradul de îndatorare publică al altor țări europene, România este la jumătate. Anii 2025 și 2026 sunt esențiali pentru dezvoltarea noastră, iar Comisia Europeană a recunoscut acest lucru. Ne angajăm să reducem deficitul bugetar la 7% din PIB, dar aceasta se face prin cheltuieli menite să protejeze veniturile românilor.
Aceștia care acuză despre cheltuieli exagerate uită că fără un efort constant de convergență economică, acum economia românească ar fi suferit și mai mult. Prin majorarea salariului minim, am crescut venitul mediu lunar peste 1.000 de euro net. Aceasta a dus la o creștere a numărului de angajați, inclusiv a celor care s-au întors din străinătate.
Așa cum s-au formulat extremele la criticile bugetului, exemplul plafonării prețurilor la energie și gaze ilustrează cel mai bine aceste puncte de vedere opuse.
Stimați colegi, Am ales o abordare echilibrată și prudentă în construcția bugetului, care include și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am început o restructurare a aparatului bugetar, având în vedere atât numărul de posturi, cât și comasarea instituțiilor. Pregătim, de asemenea, reglementări pentru a stopa abuzurile legate de prime și bonusuri la stat. Îi voi solicita Ministrului Finanțelor să monitorizeze cheltuielile și să colecteze veniturile bugetare, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale. Cu venituri bugetare cu 12% sub media Uniunii Europene, este imposibil să avansăm dacă nu curățăm sistemul.
Acest buget își propune să rezolve circularitatea deficitului, având o abordare prudentă. Ministrul Tánczos Barna a propus un fond de solidaritate național care echilibrează resursele între județe, obiectiv ce va sprijini reforma administrativ-teritorială a guvernării.
În concluzie, trebuie să ne dorim să continuăm dezvoltarea țării, menținându-ne angajamentul de a reduce deficitul bugetar. Multe țări europene adoptă măsuri similare din cauza incertitudinii economice crescânde. Continuarea războiului din Ucraina afectează negativ întreaga Europă, iar țările în care exportăm majoritar sunt în recesiune.
Am reușit să menținem economia pe o traiectorie pozitivă și este imperativ să continuăm să facem curățenie în sistem. Investițiile masive vor genera efecte economice multipli și vor aduce mai multe venituri la buget.
Recent, m-am întâlnit cu importanți investitori internaționali care au o părere pozitivă despre România. Șeful FMI pentru această regiune a comparat evoluția noastră economică cu cea a Coreei de Sud acum 15 ani. Adevărul este că, în ultimele decade, am câștigat o poziție economică semnificativă.
În prezent, există resurse financiare suficiente, iar mulți antreprenori români și-au acumulat capital, extinzându-se și pe piețele externe. Suntem o economie deschisă, cu acces la fluxuri financiare, iar acest buget este conceput pentru a propulsa România pe drumul dezvoltării. Prin urmare, votarea acestui buget pentru 2025 reprezintă un gest responsabil, demonstrând că am învățat să menținem ceea ce am construit cu atâta efort.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să depună rapoartele referitoare la proiectul legii bugetului de stat și cel al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, vor stabili timpul de dezbatere în plen. Se preconizează că, în jurul orei 14:00, va avea loc plenul reunit pentru discuția bugetului.
Proiectul de buget pentru 2025 a primit aprobat pe 1 februarie de către Guvern.