
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că abandonarea centralelor pe cărbune nu este o opțiune viabilă până când nu există alternative, subliniind că soluția pe termen lung constă în investiții în centrale nucleare.
“România și Europa necesită energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine a priorităților. Tranziția trebuie să continue, dar într-un mod inteligent, fără a compromite securitatea sau bunăstarea cetățenilor noștri. Nu este prudent să urmăm o abordare de tip terapie șoc, deoarece am putea afecta grav economia europeană, un pacient deja în stare precară. Aceasta a fost poziția mea și în primul meu mandat ca ministru al energiei, și va rămâne neschimbată și acum. Mă surprinde reacția celor care cred că mesajele mele despre
Ministrul subliniază că “aceste adevăruri sunt tot mai frecvent afișate în Europa”.
“Donald Tusk a făcut acest lucru recent, propunând o campanie extinsă de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea de a reduce prețurile la energie pentru a permite companiilor europene să rămână competitive pe piețele globale. Nu are rost să protejăm mediul, dacă mergem spre colaps economic. De asemenea, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a exprimat la Davos aceeași necesitate de a scădea prețurile energiei, pentru ca economia europeană să fie capabilă să concureze pe plan global, unde competiția devine tot mai acerbă,” a adăugat Burduja.
Cheia unei tranziții reușite, spune Burduja, este simplă:
1. Asigurarea unei producții de energie sigure și accesibile. Nu trebuie să abandonăm centralele pe cărbune până când nu avem alternative — pentru termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
2. Investiții în stocare, pentru a putea valorifica energia verde chiar și atunci când nu este soare sau vânt.
3. Investiții în infrastructură, pentru a crea o piață europeană reală și funcțională, care să permită mai multor producători de energie verde (inclusiv prosumatori) să participe.
4. Să utilizăm echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm producția din alte părți ale lumii cu fonduri europene.
“Facem deja ceea ce trebuie pentru a deveni nu doar un furnizor de energie, ci și un producător de echipamente moderne, pentru a ne reduce dependența de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, pentru o capacitate de peste 5 GW. Aceste contracte se referă la producția de componente pentru bateriile de stocare, fabricarea de baterii și panouri fotovoltaice, toate ‘Made in România’. În timp ce Uniunea Europeană aspiră să devină lider mondial în decarbonizare prin intermediul Green Deal, realitatea economică globală arată că acest model este expus riscului, ceea ce ne-ar putea afecta competitivitatea și relevanța economică. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subsidiază instalările, în loc să investească în producția locală, cu riscuri de securitate energetică,” a continuat Sebastian Burduja.
De asemenea, el consideră că prețurile mari ale energiei reprezintă o povară autoimpusă.
“Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial costurile energiei, determinând o scădere a competitivității industriilor noastre. În timp ce prețurile energiei în UE sunt de trei ori mai mari decât în SUA sau China, fabricile europene se închid sau se relocatează în alte regiuni. Aceasta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în dezvoltare. Pe plan global, Europa își pierde rapid terenul. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global; acum, această contribuție a scăzut sub 15%, tendință care continuă. Nici o companie europeană nu se află în top 20 la nivel mondial în funcție de capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de exemplu, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc,” a mai precizat ministrul Burduja.
Ministrul consideră că “România are însă ocazia să demonstreze că există o altă cale”, având în vedere resursele de gaze naturale, hidrocentralele care așteaptă finalizarea, proiectele nucleare în parteneriate cu aliații strategici și potențialul de a deveni un lider regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).
“Tot ce ne trebuie este voința politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea cetățenilor. Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovația nu provin din reglementări exagerate sau politici care subvenționează economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producție locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe susținerea industriei interne. Este momentul să redefinim prioritățile europene și să optăm pentru un ‘Smart Deal’ care să ne reintegreze pe harta economică globală. Să acționăm împreună, pentru români, România și o Europă competitivă,” a încheiat el.
Cu două zile înainte, același Burduja afirmase că “politicile de înverzire ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să transforme economiile europene în victime ale birocrației și ale deciziilor necorespunzătoare realităților economice”.
Ce spunea, marți, Burduja:
“Raportul Draghi o spune fără ocolișuri, confirmând datele statistice recente: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și care a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, își impune cele mai dure politici de mediu.”
Aceasta nu reprezintă o cale spre prosperitate. Președintele Trump a arătat că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt solide. Și știți ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă! Energie care menține fabricile deschise, prețurile scăzute și asigură mâncare pe masa fiecărei familii.
România beneficiază de toate resursele necesare pentru a deveni lider regional în energie:
– Dispunem de resurse de gaze naturale (suntem deja primii producători din UE) și centrale pe cărbune care pot fi modernizate conform celor mai recente tehnologii BAT, având emisii reduse și eficiență ridicată.
– Dezvoltăm un nou program nuclear românesc, în colaborare cu parteneri strategici precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.
– Avem numeroase proiecte hidroenergetice în desfășurare, inițiate acum zeci de ani, pe care ne-am propus să le finalizăm, având astfel potențialul de a deveni motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei.
Singurul obstacol este birocrația excesivă și un Green Deal care ignoră realitățile actuale. Astfel, așa cum au subliniat liderii PPE, este imperativ să avem o dezbatere solidă privind continuarea sau nu a Green Deal-ului în anii următori. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne mobilizăm acum, riscăm să pierdem ultimul prilej de a reconstrui economia europeană pe baze solide.
România trebuie să aibă curajul de a spune adevărul: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluțiile. Este o ecuație simplă: producția masivă de energie înseamnă prețuri mici, iar prețuri mici înseamnă bunuri și servicii ieftine produse în UE, ceea ce se traduce în calitate mai bună a vieții pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine remunerate și competitivitate sporită pentru Europa. Această ecuație trebuie să fie acceptată și de Comisia Europeană.
În perioada următoare, voi prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor Green Deal asupra sectorului energetic românesc. Mă angajez, ca de fiecare dată, să acționez în interesul țării mele.
România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient pentru noi și pentru vecinii noștri, de la Chișinău la Viena. Dar, pentru asta, trebuie să luăm decizii îndrăznețe și să renunțăm la iluzia că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică!”
România și producția energiei pe bază de cărbune
În România, cărbunele asigură aproximativ 10% din producția națională de electricitate, situându-se pe locul patru după producția Hidro (35%), Nucleară (25%) și Vânt (15%). Guvernul are în vedere o eliminare graduală a cărbunelui din mixul energetic național până în 2032, dar acest termen ar putea fi extins din cauza întârzierilor în construirea centralelor pe gaz.
Comparativ, vecinii bulgari își propun să renunțe la centralele pe cărbune până în 2029, ungurii fixând termenul 2035, cehii în 2033, iar polonezii intenționează să utilizeze cărbunele până în 2049.