De la momentul încheierii ciclului electoral în luna mai 2025, agenda publică a fost dominată de problema deficitului bugetar. Un deficit foarte mare, de fapt cel mai mare ca procent din Produsul Intern Brut (9,3%) între statele membre ale UE.
Formarea guvernului condus de Ilie Bolojan a stat sub semnul acestei probleme, iar programul noului guvern, aprobat de Parlament la 23 iunie a.c., este întâi de toate o imagine a nevoii de a reglementa chestiunea deficitului.
Programul guvernamental și-a fixat însă și o nouă dimensiune: buna guvernare.
Buna guvernare este mai mult decât reforma statului
Din păcate, buna guvernare este identificată doar cu ceea ce programul noului executiv definește drept „reformă profundă a statului”, iar parametrii vizați sunt aceia care de atunci se află constant în centrul dezbaterii publice: adică eliminarea risipei în administrația centrală și în aceea locală, reforma companiilor de stat, eficientizarea sistemului de învățământ. În consecință, direcția asumată de guvern este explicit definită în felul următor: „un stat în echilibru bugetar, care asumă reformele necesare și care acționează după reguli clare și criterii de performanță obiective”.
Totuși, buna guvernare nu înseamnă numai reforma statului. Cu atât mai mult cu cât ideea privind „reforma statului” a fost oarecum golită de conținut în ochiul cetățeanului ca urmare a suprautilizării ei în campania electorală din 2009 și în anii de criză care au urmat.
De fapt, buna guvernare ar trebuie să fie trăsătura constantă a activității autorităților publice, pentru că numai astfel ar putea fi evitate situații greu de justificat precum aceea în care ne aflăm acum. Mai simplu, buna guvernare înseamnă că toți aceia care aspiră la demnități publice știu cum să acționeze ca buni gospodari.