Bucureștiul nu e de acord nici cu integrarea banilor pentru agricultură într-un fond comun.
”Nu cred că securitatea alimentară a Uniunii Europene are treabă cu jaloane și ținte puse în Fondul Comun. Propunerea Comisiei de a integra Politica (Agricolă) Comună în cadrul Fondului Comun va genera dificultăți în implementare, pe de o parte în procesare, dar și în dezvoltarea de ferme, în piscicultură și acvacultură”, a declarat luni ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, de la Bruxelles.
Cum României i-a fost alocată o sumă de 61 de milioane de euro, față de 162 de milioane de euro pentru pescuit, Barbu a precizat că Bucureștiul nu poate fi de acord cu această ”reducere substanțială”.
Ministrul a reiterat ”necesitatea unei abordări separate a politicii comune de pescuit, ca și pentru politica agricolă comună”.
Totodată, Barbu a transmis că a respins propunerea Comisiei Europene cu privire la următorul buget multianual:
”Am transmis, din nou, în cadrul Consiliului AgriFish că România respinge propunerea Comisiei Europene cu privire la următorul plan financiar multianual. Mesajul fermierilor și procesatorilor români este clar: politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului trebuie să beneficieze ca și până acum de alocări financiare adecvate și să rămână separate de celelalte fonduri europene”.
În iulie, Comisia Europeană a propus cel mai mare buget pe termen lung al UE din istoria blocului comunitar, fuzionând programe de cheltuieli agricole și regionale, separate din punct de vedere istoric, în planuri naționale specifice fiecărei țări.
Cadrul financiar multianual post-2027 propus de Bruxelles se va ridica la puțin sub 2 trilioane de euro, sau 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.
Eurodeputații nu sunt mulțumiți de propunerea CE
Deputații europeni au tras un semnal de alarmă cu privire la bugetul pe termen lung propus de Comisie, avertizâns că plafonul de cheltuieli de 1,26% va impune reduceri ale programelor emblematice.
Coraportorii Parlamentului European pentru cadrul financiar multianual (CFM), Siegfried Mureșan (PPE) și Carla Tavares (S&D), și coraportorii pentru resurse proprii Sandra Gómez López (S&D) și Danuse Nerudova (PPE) au evidențiat o ”deficiență fundamentală” a planului Comisiei: cu un buget de doar 1,26% din venitul național brut, care include 0,11% din VNB pentru rambursările datoriei NextGenerationEU și ținând cont de inflație, UE ”va sta pe loc”.
Acest proiect de buget nu lasă suficiente fonduri pentru ”priorități esențiale, inclusiv competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice și investițiile necesare pentru o economie durabilă care să funcționeze pentru toți”, susțin aceștia, adăugând că punctul de plecare al propunerii arată o ”lipsă uimitoare de ambiție”.
Programe cheie în pericol
Parlamentul European își exprimă ”îngrijorări serioase” cu privire la structura propusă, avertizând că plasarea programelor de succes în ”mega-fonduri umbrelă” riscă să submineze politici dovedite care au dat rezultate concrete și au îmbunătățit nivelul de trai.
Deputații europeni sunt deosebit de îngrijorați de propunerile care ar putea slăbi rolul autorităților regionale și locale în gestionarea fondurilor și care ar putea pune fermierii împotriva regiunilor sau regiunile împotriva guvernelor naționale.
Siegfried Mureșan a insistat că PE nu va aproba un buget care promovează ”planuri naționale fragmentate, fără nicio legătură cu obiectivele europene”.
”Europa are nevoie de o viziune comună – nu de 27 de liste de cumpărături separate. Un adevărat buget al UE nu poate fi redus la cel mai mic numitor comun al preferințelor naționale”, a precizat eurodeputatul român.