Politica

Percheziții DIICOT în România și Monaco în dosarul Nordis

În dimineața zilei de luni, procurorii DIICOT au efectuat percheziții la 65 de locații din România și Monaco în cadrul dosarului Nordis.

Dintre acestea, 63 au loc în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova. Investigația are ca obiect săvârșirea unor infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune gravă, toate în formă continuată. DIICOT a anunțat că aceste activități au avut ca rezultat obținerea ilegală de fonduri de la bugetul general consolidat.

Un aspect interesant este că, în timpul perchezițiilor, Laura Vicol a postat pe Facebook mesajul “A început spectacolul!”.


https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Flauravicoldeputat%2Fposts%2Fpfbid0UWr6jVykUznuEwrSeEzvMWaDdsTxgw4nKzzVMLxQ5jwi4mqCTetum7CsTP3BAkP8l&show_text=true&width=500" width="500" height="166" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share

Conform informațiilor din G4Media, se pare că premierul Marcel Ciolacu a călătorit de mai multe ori cu un avion privat, iar plățile pentru unele din aceste zboruri ar fi fost efectuate de o companie din grupul Nordis Travel. Unul dintre acționarii companiei este soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.

Premierul a negat inițial că a folosit avioane private, însă ulterior a admis că a comis o “aroganță”, insistând că a plătit el însuși biletele. El a promis că va furniza dovezi, dar a publicat doar trei facturi pe TikTok.

Facturile prezentate de Marcel Ciolacu conțin informații care sugerează că este puțin probabil ca acestea să fi fost emise în anul 2022, anul în care au avut loc zborurile cu avionul privat, conform site-ului specializat în aviație BoardingPass.

Luna trecută, Laura Vicol, care a fost exclusă de pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 în urma scandalului, a admis că a călătorit alături de Marcel Ciolacu în avioane private și a declarat că demisia sa din PSD nu a fost de bunăvoie.

Conform studiilor până în prezent, 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice) au fost identificați, iar din 2018, “trei suspecți au format un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal în trei paliere, care a conceput și implementat un mecanism infracțional complex. Acesta a inclus promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, colectarea de fonduri de la clienți, delapidarea fondurilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor în executarea ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, precum și evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate pentru a evita plata impozitelor.”

Potrivit DIICOT, fondurile obținute ilegal au fost supuse spălării banilor.

Investigațiile au arătat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor, care au aderat activ la grup și l-au sprijinit în diverse moduri. Ultimul palier a contribuit la sprijinirea grupului infracțional, având atribuții în întocmirea documentației necesare pentru vânzarea de imobile.

Actele de urmărire penală au dezvăluit că, în perioada 2019-2024, liderii grupului au colectat de la clienți, cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, peste 957 milioane lei (peste 195 milioane euro).

Banii astfel obținuți au fost delapidate rapid, prin transferuri către membri ai grupării și societăți afiliate acesteia, dar și pentru cheltuieli de lux, atingând o sumă de aproximativ 346 milioane lei și 2,4 milioane euro.

În majoritatea cazurilor, transferurile au fost justificate prin documente false pentru a da aparența de legalitate operațiunilor care au dus la ieșirea fondurilor din patrimoniul societăților.

În aceeași perioadă, suspecții au indus în eroare diverse persoane fizice și juridice în cadrul promisiunilor de vânzare-cumpărare, prin prezentarea de informații false legate de stadiul proiectelor și prin presiuni pentru a accepta condiții defavorabile.

Membrii grupului au recurs la metode frauduloase, inclusiv vânzarea imobilelor către terți fără notificarea clienților, obstrucționarea accesului clienților în șantiere și condiționarea semnării contractelor de asumarea unor obligații noi și nediscutate inițial.

Astfel, au fost generate pagube materiale semnificative pentru clienți, în timp ce membrii grupării au obținut foloase patrimoniale ilegale.

Liderii grupului au realizat periodic operațiuni fictive în contabilitatea societăților pentru a reduce baza impozabilă și a deduce ilegal TVA-ul.